Documente facultate > Raport de activitate

 

RAPORT DE ACTIVITATE

AL FACULTĂȚII DE ŞTIINŢELE COMUNICĂRII ŞI ŞTIINŢE POLITICE

 AN UNIVERSITAR 2013 – 2014

 

            Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice a funcționat, în anul universitar 2013 – 2014, cu specializările: Jurnalism (anii I, II, III), Relații Internaționale și Studii Europene (anii I, III), precum și cu specializarea de masterat Comunicare Mediatică Opinie Publică şi Management Informaţional.            Întreaga activitate a facultății, în anul universitar 2012 – 2013, s-a desfășurat în conformitate cu reglementările legislative și cu normele în vigoare stipulate în Legea Învăţământului, Legea de Acreditare a Universităţii „Andrei Şaguna“ și Carta Universității „Andrei Şaguna”.

 

A. ACTIVITATEA DIDACTICĂ

     I. Întocmirea  documentelor de programare şi evaluare a activităţilor de  

                                       învăţământ

 

            Activitatea didactică din Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice s-a desfășurat pe baza unor programe și documente întocmite unitar, revizuite și aprobate de factorii responsabili din facultate.

            • Documentele de programare şi evaluare a activităţii de predare-învăţare pe baza cărora s-a desfășurat activitatea didactică sunt: Programa analitică și Fişa disciplinei; Chestionar pentru fiecare disciplină de studiu, care conţine subiectele pentru examen; Bilete de examen/Teste grilă și Grilele de corectare, pentru licență; Programa analitică și Fişa disciplinei și Tematica însoțită de Metodologia de întocmire a referatelor de examinare, pentru master. Tipologia și structura acestor documente au fost discutate în ședințele de departament pentru fiecare disciplină în parte. Preocuparea majoră a fost eliminarea repetărilor, a suprapunerilor de teme și subiecte la discipline diferite, dozarea interferențelor și a conexiunilor interdisciplinare și corecta alocare de timp studiului fiecărui capitol în parte. Toate documentele de programare şi evaluare a activităţii de învăţământ au fost predate, cu unele excepţii (anume: cadrele didactice care nu sunt din Constanţa şi ţin cursurile în sistem modular) la termenele stabilite.

Programa analitică și Fişa disciplinei: Toate cadrele didactice şi-au revizuit conţinutul tematic al programelor analitice, atât pentru domeniul licență cât și pentru cel de tip master, au renunţat la unele subiecte cu pronunţat caracter teoretic și au acordat o mai mare atenţie aspectului practic-aplicativ. De asemenea, au fost revizuite structurările temelor și subiectelor, a fost acordată mai multă atenție tematicilor de seminar, în sensul unei mai bune corelări cu activitatea desfăşurată la curs, și a fost căutată antrenarea mai eficientă a  studenților la activitățile de seminar.

 

Chestionarele de examen: Cadrele didactice au dovedit mai multă preocupare și au revizuit conţinutul şi  modul de enunțare ale subiectelor, au selectat și formulat întrebări care să cuprindă întreaga materie predată, fără supraîncărcare nejustificată. A fost adoptat tipul de întrebări deschise, ceea ce permite studenților să dezvolte răspunsuri care să arate întreaga cunoaștere a subiectelor, precum și eventualele conexiuni cu alte surse de informare și învățare, recomandate de profesori, la bibliografie.

 

Biletele de examen: La baza întocmirii biletelor de examen au stat Chestionarele, iar criteriul de elaborare a fost cuprinderea cât mai mare a materiei examinate și dozarea echilibrată a posibilităților reale de răspuns, în timpul alocat examenului. Problema biletelor de examen a fost mult dezbătută în ședințele de catedră, astfel încât s-a ajuns la un model unitar și, zicem noi, eficient. În acest sens, cadrele didactice au elaborat biletele de examen cu trei întrebări, selectate din subiectele predate la începutul, la mijlocul și la sfârșitul tematicii de curs.

 

Testele grilă: Cadrele didactice care evaluează cunoștințele la disciplinele predate pe bază de teste grilă au procedat la revizuirea conținutului și a formulărilor întrebărilor din teste, dozând gradul de dificultate în corelație directă cu materia predată.

 

Grilele de corectare: Unele cadre didactice au întocmit grile de corectare a subiectelor propuse pentru examen. Aceste documente se dovedesc extrem de folositoare pentru că asigură o corectare unitară a lucrărilor, sunt argument în cazul unor contestații din partea studenților și garantează transparența notării.

 

Tematica pentru referate la specializările masterale: Subiectele pentru referate au fost verificate și revizuite în ședințele de departament. De asemenea, a fost întocmită o Metodologie de elaborare a referatelor și ambele documente au fost aduse la cunoștința studenților, în timp util, pentru a putea realiza lucrările pentru sesiunea de examene.

 

Aspecte negative cu caracter general:

- deşi s-a insistat în ședințele de departament asupra corectitudinii întocmirii documentelor necesare unei bune activităţi didactice, unele cadre didactice au continuat să le întocmească cu greșeli de exprimare, cu erori de elaborare și lipsă de interes pentru buna structurare a materiei; o consecință a acestei atitudini a fost că, la examenele din prima sesiune, câteva bilete de examen, extrase de studenți, aveau subiecte formulate cu greșeli de exprimare;

- au existat cadre didactice care au întârziat foarte mult cu predarea documentelor, lucru care a produs perturbații în realizarea dosarului facultății.

 

                 II. Întocmirea suporturilor de curs şi a cursurilor tipărite

 

      • Toate cadrele didactice au avut obligaţia de a revizui, a restructura sau a elabora (în funcție de situație și caz), pe suport electronic, cursurile, in extenso, sau notele de curs pentru fiecare disciplină predată. Termenul final de predare a cursurilor a fost 20 decembrie 2013. Au fost cazuri când acest termen limită nu a fost respectat astfel că s-au întâmpinat greutăți în punerea la dispoziția studenților a materiei de studiu.

      Cursurile existente au fost revizuite, completate și restructurate, în conformitate cu deciziile luate în ședințele de departament, în semestrul II al anului universitar anterior.

Un aspect negativ: unele cadrele didactice nu sunt preocupate în suficientă măsură în publicarea notelor de curs în varianta electronică.

 

III. Modul de predare a cursurilor și antrenarea studenților

        la activitățile de  învățare

 

Materia cuprinsă în Programele analitice a fost predată integral la fiecare disciplină de studiu. În foarte puţinele cazuri de forţă majoră (participare la manifestări ştiinţifice, îmbolnăviri etc.), temele au fost recuperate, cu înştiinţarea departamentului şi a conducerii Universităţii.

 

Interasistențe: Pe tot parcursul anului, majoritatea cadrelor didactice au asistat şi au fost asistate, la predarea cursurilor prin metoda asistenţei colegiale anunţate. Miza asistenţei colegiale la cursuri a fost înţeleasă corect, nu numai de cadrele didactice, dar şi de studenţi. S-a realizat astfel un schimb util de experienţă între cadrele didactice, privind metodica predării cursurilor, iar discuţiile purtate în şedinţele de catedră au condus la extragerea de învăţăminte utile pentru fiecare.

Apreciem că interasistența colegială a avut un efect benefic asupra multora dintre cadrele didactice, în special, în ceea ce priveşte corectarea unor deficienţe pedagogice. Exemplu: corectarea unor ticuri verbale, sporirea atenției acordate feed-back-ului din partea studenţilor, folosirea materialelor ilustrative, ținuta, gestica, modul de adresare, terminologia etc.

Interasistențele au evidențiat că:

1. Numărul studenților care frecventează orele de curs  a fost foarte mic la specializarea RISE, de obicei, 4 - 5 studenți „fideli” la orele de curs și seminar; situația este ușor diferită la cursurile și seminariile de la specializarea Jurnalism, în special la cele cu orar după ora 17.00, când s-a constatat o prezență relativ mai ridicată;

2. Gradul de implicare a studenților în activitatea de predare-învățare este destul de scăzut, studenții manifestă destul de mare dezinteres față de cursuri, foarte puțini pun întrebări, cer lămuriri sau intervin cu aprecieri. Sunt foarte puțini studenții care manifestă interes pentru pregătirea seminariilor sau studiază bibliografia recomandată.

 

                Lucrările de control parțiale au relevat, de asemenea, cu doar câteva excepţii, slaba pregătire a studenţilor, lipsa obişnuinţei de a se pregăti, de a învăţa pentru testele scrise, lipsa obişnuinţei de a gândi şi de a încerca să rezolve subiectele date (majoritatea, practice) pe baza propriei judecăți şi a noţiunilor percepute la cursuri, în dialogurile pe care profesorii le-a iniţiat cu ei. Numărul mic de studenţi participanţi la cursuri a alterat concluziile reieşite din analiza lucrărilor, acestea având valabilitate doar pentru cei ce au frecventat cursurile.

            Atât temele pentru seminarii, cât şi lucrările scrise parțiale au scos în evidenţă (cu aceleaşi puţine excepţii) grave greșeli de redactare a textelor datorate lipsei de cunoaștere şi/sau stăpânire a gramaticii limbii române.

 

            Cursul recapitulativ este o idee apreciată de studenţi şi benefică acestora dar, se pare, că profesorii nu sunt convinși de acest lucru. Facem această afirmație deoarece problema cursului recapitulativ a fost slab abordată de cadrele didactice atât în discuțiile de la departament, cât și în raportarea activității personale.

           

                Teme și cerințe didactice: O observație care se impune este că, în general, cadrele didactice nu dau teme și nu pun accent pe cerințele didactice necesare bunei pregătiri a studenților. Mulți profesori, din dorința de a fi „simpatici” și agreați de studenți, sau din comoditate, renunță, cu bună știință, la formularea de cerințe didactice de învățare; pe de altă parte, temele date trebuie și corectate, ceea ce constituie un efort suplimentar. La acest capitol, profesorii au raportat, de formă, teme și cerințe pentru studenți.

 

• Aspecte negative cu caracter general:

- sunt cazuri în care cursurile se desfășoară după metoda „profesorul susţine prelegerea, iar studentul ascultă”; acest lucru are cel puţin două cauze: lipsa de consistenţă a cursului, inabilitatea profesorului în antrenarea studenților.  

- se folosesc, adesea abuziv și inadecvat, metodele moderne de predare, cum ar fi prezentarea power-point; fapt semnalat şi în fişele de evaluare a profesorilor de către studenții; aceştia au semnalat faptul că unii profesori citesc cursul de pe laptop, ceea ce nu înseamnă modernizarea predării;

- se folosește, în prea mică măsură, tabla de scris, care este și va fi cel mai eficient ajutor în actul de predare didactică;

- nu se exploatează în suficientă măsură metodele eficiente de captare şi menţinere a atenţiei studenţilor, cum ar fi metoda interactivă sau tehnici de atragere a atenţiei ca: mimica, gestica, intonația, ruperile de ritm, exemplificările, întrebările retorice etc.;

- lucrările de control şi-au atins scopul doar parţial, ca urmare a prezenţei slabe a studenţilor la cursuri; 

- nu întotdeauna, în timpul predării, profesorii au urmărit feed-back-ul din partea studenţilor pentru a corija unele deficienţe în expunerea temelor.

 

          IV. Prezenţa la cursuri a studenţilor şi a cadrelor didactice

 

Cadrele didactice nu au întârziat la ore și nu s-au constatat absenţe nemotivate; cazurile rare de absență au fost temeinic motivate şi avizate de conducerea Universităţii.

Prezenţa studenţilor, în general, a fost scăzută; marea majoritate a studenților au spus că lucrează și de aceea lipsesc de la ore. Studenţii care nu au reuşit să aibă 50% prezenţă la o disciplină, pentru a putea intra în examen, au făcut referate de recuperare din tematica la care au lipsit şi le-au prezentat cadrelor didactice titulare.

 

           V. Organizarea practicii pentru studenții anului II- licență

 

Stagiul de practică a studenților de la anul II, specializările Jurnalism și RISE, a presupus 90 de ore de activități practice, pe durata a trei săptămâni, în intervalul martie-aprilie și s-a desfășurat pe trei paliere care au avut drept țintă acomodarea necesităților didactice cu posibilitățile și opțiunile fiecărui student. Astfel: 1. Studenții au avut posibilitatea să efectueze cele 90 de ore de practică în redacțiile unor publicații și sediile unor instituții administrative sau politice, pe bază de contracte încheiate între Universitate și respectivele unități; 2. Studenții au putut efectua practica în Universitate, prin participarea la o serie de activități cu caracter practico-aplicativ, stabilite și propuse studenților de conducerea Universității; 3. Studenții care lucrează în redacții, posturi de televiziune sau instituții politice au beneficiat de echivalarea practicii, pe baza adeverințelor eliberate de unitățile respective şi a unui dosar în care au descris activitatea pe care o desfăşoară.

Fiecare student în practică a fost monitorizat de un cadru didactic din facultate care a urmărit buna desfășurare a activității de practică, pe baza unui program stabilit în ședință de departament. Urmărirea activității practice a studentului s-a materializat în consemnările periodice făcute de profesorul coordonator în fișa de coordonare/monitorizare din dosarul de practică al fiecărui student.

Din evaluările făcute, în scris, de tutorii din unitățile de practică, rezultă că studenții noștri s-au comportat exemplar, au respectat programul stabilit și au efectuat activități bine apreciate.

 

          VI. Organizarea practicii pentru studenții anului I - master

 

În anul universitar 2012 - 2013, practica studenţilor de la Master anul I, specializarea Comunicare Mediatică, Opinie Publică şi Management Informaţional, s-a desfăşurat conform unei Metodologii care ține cont de specificul activităţilor de la acest nivel de studiu. Metodologia de desfăşurare a practicii a fost realizată de un colectiv format din lectorii universitari Ştefan Georgescu şi Nicu Ionel Sava. Practica studenților de la master a cuprins acțiuni și activități atât în cadrul Universităţii cât şi în alte instituții propuse de studenții masteranzi și agreate de Universitate.. 

 

VII. Desfăşurarea examenelor semestriale

 

          Programarea examenelor a fost făcută la nivel de departament; a fost asigurată asistența și supravegherea la examene printr-o programare mult mai eficientă și mai operativă decât în sesiunile anterioare.

            La Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice nu au fost înregistrate cazuri de fraudare sau alte aspecte negative.

 

            Evaluarea lucrărilor de examen a fost făcută de titularii de cursuri, pe baza grilelor de corectare întocmite fie din timp, pentru toate biletele de examen, fie pe loc, în momentul începerii corectării lucrărilor.

Situaţia la examenele din sesiune

La nivelul Licenţă s-a înregistrat următoarea situaţie la examene: 

La specializarea Jurnalism, pentru semestrul I al anului universitar 2013 - 2014

La specializarea JURNALISM, anul I, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 55,5%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 86,3%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Introducere în Mass Media, Introducere în Ştiinţele Sociale şi Genurile Presei scrise, unde promovabilitatea a fost de 91% din cei prezenţi. Cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Introducere în Teoria Comunicării, anume de 77% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Genurile Presei scrise şi Introducere în Ştiinţele Sociale s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 64%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Introducere în Mass Media, anume 36%.

La specializarea JURNALISM, anul II, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 73%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 84,4%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Jurnalism TV şi Producţia unei Publicaţii, unde promovabilitatea a fost de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Condiţia Jurnalistului, anume de 64% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Editarea Informaţiei, Condiţia Jurnalistului şi Limba Engleză s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 79%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplinele Jurnalism TV şi Producţia unei Publicaţii, anume 64%.  

La specializarea JURNALISM, anul III, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 68,5%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 74,1%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Jurnalism Politic unde promovabilitatea a fost de 88% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Condiţia Jurnalistului, anume de 59% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplina Condiţia Jurnalistului s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 76,5%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Jurnalism Politic, anume 59%.

La specializarea Jurnalism, pentru semestrul I al anului universitar 2012 - 2013

La specializarea JURNALISM, anul I, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 64,8%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 82,6%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Atelier Presă şi Multimedia unde promovabilitatea a fost de 95,5% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Metodologia Cercetării, anume de 59% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Introducere în Semiotică şi Multimedia s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 73%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Metodologia Cercetării, anume 55%. 

La specializarea JURNALISM, anul II, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 67,3%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 72%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Producţia unei ştiri TV şi Practica de specialitate, unde promovabilitatea a fost de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Jurnalism de investigaţie, anume de 72% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Jurnalism de Investigaţie şi Limba Engleză s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 79%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Producţia unei ştiri TV, anume 64%. 

La specializarea JURNALISM, anul III, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 49,2%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 93,36%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Tehnici de Negociere unde promovabilitatea a fost de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Structuri Sociale ale Comunicării, anume de 81% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplina Jurnalism Online s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 57%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Stagiu elaborare lucrare licenţă, anume 33%. 

La specializarea RISE, pentru semestrul I al anului universitar 2013 – 2014

La specializarea RISE, anul I, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 64%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 90.8%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Relaţii Economice Internaţionale şi Limba Engleză, anume de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Elemente de Drept Constituţional unde promovabilitatea a fost de 80% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplina Limba Engleză s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 85%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplinele Partide Politice şi Grupuri de Presiune, Drept Internaţional Public şi Elemente de Drept Constituţional, anume 53%.

La specializarea RISE, anul III, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 67%, iar gradul de promovabilitate a fost de  84.2% din cei prezenţi. Cel mai mare grad de promovabilitate la examene s-a înregistrat la disciplinele Drept Diplomatic şi Consular, Dreptul Comerţului Internaţional, anume de 100% din cei prezenţi. La polul opus s-au situat disciplinele Studii de Securitate şi Drept Comunitar, la care gradul de promovabilitate a fost de 72% din cei prezenţi. Cea mai mare participare la examene s-a înregistrat la disciplina Studii de Securitate, anume 65%. La celelalte discipline, s-a înregistrat o prezenţă de 65% la examene.

 

La specializarea RISE, pentru semestrul II al anului universitar 2012 – 2013

La specializarea RISE, anul II de studiu, media prezenţei la examene a fost de 56,6% şi s-a înregistrat un grad de promovabilitate la examene de 95.6% din cei prezenţi. În privinţa promovabilităţii studenţilor prezenţi la examene, la disciplinele Politica externă şi Diplomaţie, Practică, PPGP2, procentul a fost de 100%. La polul opus s-a situat disciplina Tehnici de Negociere unde gradul de promovabilitate a fost de 87,5%. Pe ansamblu au fost 5 studenţi integralişti (53%), iar restul au restanţe. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, cel mai mare grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Limba Engleză, anume 76%, iar gradul cel mai mic de prezenţă s-a înregistrat la disciplinele Practica de specialitate - 46% şi  Politica externă şi Diplomaţie - 38%. Trei studenţi nu s-au prezentat la niciun examen în sesiunea de vară.

La specializarea RISE, anul III, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 56%, iar gradul de promovabilitate a fost de 100% la toate examenele, cu excepţia disciplinei Tehnici de Negociere unde s-a înregistrat un grad de promovabilitate de 90%. Pe ansamblu au fost 9 studenţi integralişti (53%) şi 8 repetă anul sub diverse forme (prelungire semestru sau de an). În general, gradul de participare la examene a fluctuat între 53% şi 59%.

În ceea ce priveşte examenul de restanţe pentru specializarea RISE, anul III, s-a înregistrat o promovabilitate de 84.2% din cei prezenţi. Astfel, la examenele de Practică, PPGP 2, Drept Comercial, Drept Diplomatic şi Consular, Drept Internaţional Public, Introducere în Ştiinţa Politicii, Fundamentele Puterii Politice, Globalism şi Globalizare, Studii de Securitate, T.R.I.-1, T.R.I.-2, Istoria Secolului XX, Managementul Proiectelor, Instituţii U.E., toţi studenţii care s-au prezentat au promovat examenul. În schimb la disciplinele Metode de Cercetare în Sociologie şi  Relaţii publice şi publicitate promovabilitatea a fost de 50%, iar la disciplina Informatică şi Statistică Socială de 33%.

La nivelul Masterat, specializarea Comunicare Mediatică, Opinie Publică şi Management Informaţional, pentru semestrul I al anului universitar 2013– 2014

La specializarea CMOPMI, anul I, media prezenţei la examene pe semestrul I a fost de 71,25%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 88,75%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Modele şi Programe de Analiză a Datelor unde promovabilitatea a fost de 95% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Aspecte Psiho-Sociale ale Comunicării şi Informaţie şi Manipulare în Spaţiul Public, anume de 75% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Aspecte Psiho-Sociale ale Comunicării şi Informaţie şi Manipulare în Spaţiul Public s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 75%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Modele şi Programe de Analiză a Datelor, anume 65%.

La specializarea CMOPMI, anul II, prezenţa la examene pe semestrul I a fost de 100%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 92%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Comunicare şi Psihopatologie Socială, unde promovabilitatea a fost de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Teoria Organizaţiilor Europene şi Orientări şi Tendinţe în Presa Străină, anume de 83% din cei prezenţi.  

La nivelul Masterat, specializarea Comunicare Mediatică, Opinie Publică şi Management Informaţional, pentru semestrul II al anului universitar 2013 – 2014

La specializarea CMOPMI, anul I, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 47,5%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 92,5%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Comunicarea în Instituţii Publice, unde promovabilitatea a fost de 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Metodologia Cercetării, anume de 75% din cei prezenţi. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la disciplinele Practica de specialitate, Metodologia Cercetării şi Comunicarea în Instituţii Publice s-a înregistrat cel mai ridicat grad de prezenţă, anume 50%, iar cel mai scăzut grad de prezenţă s-a înregistrat la disciplina Semiotica Discursului, anume 40%.

La specializarea CMOPMI, anul II, media prezenţei la examene pe semestrul II a fost de 91,75%, iar gradul de promovabilitate la examene a fost de 79,25%, din cei prezenţi. Cel mai înalt procent de promovabilitate s-a înregistrat la disciplinele Impactul Social al Tehnologiilor Informaţiei şi al Comunicării Mediate Tehnologic şi Cultura Media, anume 100% din cei prezenţi, iar cel mai scăzut grad de promovabilitate s-a înregistrat la disciplina Cercetare aplicată, anume 83% din cei prezenţi au promovat examenul. În ceea ce priveşte prezenţa la examene, la toate disciplinele s-a înregistrat prezenţă 100%, cu excepţia disciplinei Cercetare aplicată, unde s-a înregistrat o prezenţă de 67%.

 

Din analiza realizată se constată faptul că gradul de promovabilitate al studenţilor a fost, în general, bun, între 72% şi 100%, însă îngrijorătoare este prezenţa la examene a studenţilor din anii I şi III, de la specializarea Jurnalism şi a masteranzilor din anul I, în semestrul al II-lea, anume: între 47,5 % şi 55,5%. De asemenea, o prezenţă la examene în jur de 56% o întâlnim la specializarea RISE, pe semestrul al doilea, atât la anul II, cât şi la anul III de studii. În ceea ce priveşte gradul de promovabilitate al studenţilor, studenţii de la specializarea RISE, anul III, semestrul II, au înregistrat cel mai mare procent de promovabilitate, anume 100%. Aceştia au fost urmaţi de studenţii de la specializarea RISE, anul II, care în semestrul al doilea au înregistrat un procent de 95,6%, iar în semestrul I, un procent de promovabilitate de 90,8% şi de cei de la specializarea Jurnalism, anul III, care în semestrul al doilea au înregistrat un procent de promovabilitate de 93,36%. Gradul cel mai scăzut de promovabilitate a fost înregistrat de studenţii de la specializarea Jurnalism anul II, pe semestrul al doilea, anume 72% . Rezultatele la examenele din anul universitar 2013 – 2014 sunt în uşoară scădere faţă de cele din anul universitar anterior, motiv pentru care se va analiza în şedinţă de departament situaţia pentru a se căuta remedii. În ceea ce priveşte prezenţa studenţilor la examene, se constată o creştere a numărului de studenţi faţă de anul universitar anterior, exceptând trei situaţii, anume: a studenţilor de la specializarea RISE, anul II, în ambele semestre (anume: în semestrul I, de la 70,13% în anul universitar 2012 – 2013 la 64% în anul universitar 2013 – 2014; în semestrul al doilea, de la 62,34% în anul universitar anterior la 56,6% în anul universitar actual) şi a studenţilor de la specializarea Jurnalism, anul III, în cel de-al doilea semestru (anume: de la 98,67% la 93,36%).

În ceea ce priveşte specializarea de Masterat – Comunicare Mediatică, Opinie Publică si Management Informaţional, din analiza realizată, se poate constata că prezenţa la examene a fost vizibil mai mare faţă de prezenţa la examene în anul universitar 2012 – 2013, însă gradul de promovabilitate a fost în uşoară scădere, înscriindu-se între 88,75% si 92,5%, cea mai mare valoare fiind înregistrată la anul I de studiu, în semestrul al doilea. Ceea ce este îngrijorător este faptul că de la un semestru la celălalt s-au înregistrat diferenţe în sens descendent în ceea ce priveste gradul de prezenţă la examene şi gradul de promovabilitate al acestora de către masteranzi.

În ceea ce priveste prezenţa redusă la examene a studenţilor, întreg colectivul didactic al facultăţii se preocupă de găsirea si aplicarea celor mai potrivite măsuri pentru îmbunătăţirea acestui aspect.

 

 

           VIII. Examenele de licenţă şi de disertaţie

 

La Examenul de licenţă, sesiunea din vară, l-a specializarea Jurnalism din 21 absolvenţi, s-au înscris şi au participat 5, gradul de promovabilitate fiind de 24% din totalul absolvenţilor şi 100% din totalul participanţilor. La specializarea RISE s-au înscris 12 studenţi la examen, gradul de promovabilitate fiind de 100%.

 

La Examenul de disertaţie, sesiunea din vară, la specializarea Comunicare Mediatică, Opinie Publică şi Management Informaţional s-au înscris 6 absolvenţi, au participat 5, iar gradul de promovabilitate a fost de 83% din cei înscrişi şi 100% din cei care s-au prezentat la examen..

 

 

IX. Alte activităţi desfășurate cu studenții

 

Cadrele didactice de la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice au desfășurat, cu studenții,  o serie de activități specifice mediului universitar, menite să aprofundeze pregătirea profesională a studenților, pe de o parte, și, pe de altă parte, menite să desăvârșească profilul intelectual al tinerilor.

 

Observatorul European de Jurnalism

Web-site-ul Observatorului European de Jurnalism, coordonat de lect. univ. dr. Stefan Georgescu, a antrenat studenţii de la specializările Jurnalism şi Comunicare Mediatică, Opinie Publică şi Management Informaţional în activităţi practic-aplicative de realizare a materialelor de analiză mediatică, în cadrul Clubului EJO. În urma acestei activităţi, organizată prin întâlniri săptămânale, 10 studenţi au publicat 18 articole articole pe site-ul EJO.

            Cadrele didactice de la Departamentul de Socio-Umane s-au implicat şi ele în această activitate, realizând materiale de analiză mediatică, unele dintre acestea fiind publicate şi pe web-site-urile unor parteneri implicaţi în proiect.

 

  Activități cultural-educative

 

- Balul bobocilor a fost prima activitate cultural-distractivă organizată cu studenţii în anul universitar 2013 - 2014; alături de cadre didactice de la celelalte facultăţi din universitate, cadrele didactice Frăţiman Livica, Alina Vasiliu au contribuit la realizarea unui spectacol de bună calitate, atractiv şi distractiv.

- Sărbătoarea Crăciunului a găsit ecou și în rândurile cadrelor didactice și studenților de la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice și subliniem contribuția lect. univ. dr. Marian Zidaru și a studenților de la specializările Jurnalism şi RISE la această activitate.

- Cursul festiv este o activitate care antrenează studenții din anii terminali. Din analizele comparative făcute de conducerea universității a reieșit că, la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice, activitatea s-a desfăşurat foarte bine, iar entuziasmul studenților a fost evident și emoționant, lucru remarcat de mai multe persoane care au asistat la festivitate.

 

Antrenarea studenților în diverse activități de promovare a Universității

Cadrele didactice de la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice au participat direct și au antrenat o serie de studenți ai facultății la promovarea universității prin Oferta educațională a cărei strategie a fost concepută la nivelul rectoratului. Aceasta s-a realizat în mai multe etape, prin: promovarea în licee a UAS; organizarea activităţii „Student pentru o zi”, care s-a materializat prin vizite făcute la UAS de elevi din diferite licee, atât din oraşul Constanţa, cât şi din judeţ.

 

 

 

B. ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE ŞI  DE CERCETARE

  Proiecte

Un număr de  patru cadre didactice din cadrul Facultăţii au fost/sunt angrenate în derularea unor Proiecte Europene astfel:

  Lector univ. dr. Cristina Ariton-Gelan, conferenţiar univ. dr. Marian Zidaru şi lector univ. dr. Alina Vasiliu au lucrat la trei proiecte ce au fost depuse spre finanţare: două la ANCS şi unul pe POSDRU. Cele două proiecte depuse la ANCS nu au primit finanţare; proiectul depus la POSDRU este încă în evaluare.

 

Sesiunea de comunicări științifice ale studenților și cadrelor didactice

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor şi Cadrelor Didactice este o activitate deja de tradiţie în universitate şi antrenează o mare parte a studenţilor şi a cadrelor didactice Şaguniste. În  anul universitar 2012 - 2013, aceasta s-a desfăşurat în perioada 25 – 26 aprilie. La Facultatea de  Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice, Sesiunea a fost organizată pe trei secţiuni (Mass-media tradiţionale şi noi - convergenţă sau divergenţă, Comunicare politică şi instituţională, Strategii geopolitice în secolele XX - XXI), la care s-au înscris un număr de 55 de studenţi. În ziua de 26 aprilie a fost organizată Conferinţa-dezbatere „Tineri, politica şi mass-media”, la care au fost invitaţi, alături de cadrele didactice şi studenţii facultăţii, reprezentanţi ai vieţii politice constănţene şi elevi din liceele constănţene. La finele conferinţei-dezbatere s-a organizat Festivitatea de premiere pentru concursul lansat în cadrul Proiectului „Seminarii de creaţie pentru viitori jurnalişti şi comunicatori”, proiect care s-a desfăşurat pe întreg parcursul anului universitar 2012 – 2013 şi care a implicat elevi din 11 licee din Constanţa.

Din analiza rezultatelor sesiunii, făcută atât la nivelul facultăţii dar şi la nivelul universităţii, a reieşit că organizarea a fost eficientă, majoritatea celor care s-au înscris cu lucrare s-au prezentat să o susţină. S-a constatat, de asemenea, faptul că prezentările susţinute de studenţi au fost, în mare parte, realizate în PowerPoint sau Prezi, acestea fiind prezentate cu pasiune şi interes şi că unele lucrări au fost elaborate în echipe de 2 – 3 studenţi. În urma constatărilor, colectivul de cadre didactice de la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice își propune ca pentru următoarea sesiune de comunicări științifice ale studenților și cadrelor didactice să se întocmească un regulament mai riguros de desfășurare. 

 

Activitatea ştiinţifică şi de cercetare desfăşurată la Departament

  Activitatea științifică și de cercetare desfășurată de cadrele didactice 

Cadrele didactice de la Facultatea de Științele Comunicării și Științe Politice au desfășurat o activitate științifică și de cercetare materializată în:

a. Lucrări cu caracter ştiinţific

b. Lucrări publicate în volume colective:

c. Articole publicate în reviste de specialitate şi de cultură:

d. Comunicări susţinute şi publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale şi naţionale:

e. Comunicări susţinute în cadrul unor manifestări ştiinţifice internaţionale şi naţionale şi care sunt în curs de publicare:

 

                                                                             

C. SITUAŢIA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE ALE CADRELOR DIDACTICE

 

Conf. univ. dr. Marian ZIDARU 

CĂRŢI DE AUTOR

1. 20 MAI 1990-Despre alegerile din judeţul Constanţa. Duminica Orbului sau Duminica înfrăcoşătoarei judecăţi-volume de documente, Marian ZIDARU, Dan Iulian DRĂGAN, Editura Muzeului Marinei Române, Constanţa, 2012, ISBN 978-606-8305-03-5; 6 Volume, 4400 p, co-autor.

COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE SUŢINUTE LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PUBLICATE ÎN VOLUM

1. Efectele reformei lui Anatolyi Serdiukov asupra armatei Federaţiei Ruse în perspectiva anilor 2020-2025 A VII-A Conferintă Internatională 24-26 Mai 2013, Political Science, International Relations and Security Studies, Lucian Blaga University of Sibiu, ISSN 2343-7774, pp. 412-424, unic autor;

ARTICOLE PUBLICATE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI DE CULTURĂ

1. Dezvoltarea forţelor navale iraniene şi perspectiva unei ciocniri cu flotele occidentale, in Revista Geopolitica. Revistă de Geografie Politică, GeoPolitică şi GeoStrategie, editată de Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, Nr. 47/ 2012, Editura TOP FORM, Bucureşti, 2011, ISSN1583-543x, pp. 53 – 61, co-autor;

2. A British- Romanian Chanel of Communication During the Czechoslovak crisis in 1968,  in Revista de Comunicare şi Marketing, anul III, numărul 5, octombrie 2012 I.S.S.N. 2069-0304, pp. 77-88. unic autor

3. The modernization of the Russian Federation Army Force in 2011, in Euras Academic Journal, autumn/September Volume 1, No:1, September 2012 Istanbul/Turkey, ISSN: 2147 – 2149, pp. 83-96. co-autor; 

4. The People’s Liberation Army Navy Development at the Beginning of the XXI Century, in Euras Academic Journal, Volume 1, No:2,  winter 2012-2013, ISSN: 2147 – 2149, pp. 82-107.. co-autor; 

5. Reţeaua informativă grecească din Constanţa. Între eroare judiciară şi exces de zel: Cazul doctorului Pinku Klein, in Anuarul Muzeului Marinei tom XV 2012, Editura Muzeului Marinei Române, Constanţa, 2012, ISSN 1582-0556, pp. 428-435. unic autor;

COMUNICĂRI SUSŢINUTE LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE CE URMEAZĂ A FI PUBLICATE 

1. Tratativele ruso-turce şi interesele britanice în lumina corespondenţei diplomatice a Foreign Office-ului cu Ambasada Britanică din Istanbul din anul 1812// Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “1812 – 2012. 200 de ani de la răpirea Basarabiei, organizată de Muzeul Marinei din Con